UCDR – Albă ca Zăpada – aripa penticostala. Relaţia „Konrad Adenauer", „Hanns Seidel" & Traian Băsescu.

În 11 ianuarie 2014 a avut loc la Cluj-Napoca lansarea oficială a partidului Uniunea Creştin Democrată din România (UCDR), înscris în Registrul partidelor politice în data de 22 octombrie 2013, în urma unui proces care a durat mai bine de doi ani.

Cristina Horvat – 22.11.2011 – Cotidianul.ro – Se naște Partidul penticostalilor româno-americani Laboratoarele de la Cotroceni continuă strategia inventării de partide-satelit ale PDL, menite să fragementeze voturile românilor în 2012. După nașterile cu forcepsul a partidului-televiziune de cartier a lui Dan Diaconescu, a partidului lui Miron Cozma sau a partidului de familie a mogulului de bine George Constantin Păunescu, iată că a venit vremea ca Băsescu și PDL să aducă pe lume și partidul penticostalilor româno-americani.

Este de notorietate faptul că parlamentarii pedeliști din SUA și Canada care reprezintă diaspora românescă în Parlamentul României, Mircea Lubanovici și Viorel Riceard Badea sunt membrii ai Bisericii penticostale de peste Ocean. Trecutul și afacerile lor dubioase cu falanga pedelistă de la Cluj și Chicago, au fost descrise pe larg de cotidianul.ro. Ultima invenție în materie de partide a Cotrocenilor este aripa penticostală a PDL, mai exact, Uniunea Creştin – Democrată din România (UCDR), al cărei grup de iniţiativă este format numai din membri ai Bisericii Evanghelice, clujeni din România și SUA.

Ministrul Traian Igaş, chestorul Dascălu, fostul ministru Ioan Nelu Botiş, primarul Ghiță Falcă de la Arad, socrul său, fostul vicepremier Seculici şi, potrivit unor surse chiar premierul Boc, sunt toţi membri ai Bisericii Evanghelice, o comunitate importantă, atât din punct de vedere financiar, cât şi numeric. Strategia gândită la Cotroceni sună cam așa: de ce să voteze această importantă comunitate cu USL când ar putea să îşi direcționeze voturile către noua contrustrucție pedelisto-cotrocenistă UCDR.

Ziarul clujean Foaia Transilvană spune că Uniunea Creştin – Democrată din România (UCDR) este coagulată în jurul miliardarului penticostal Lazăr Gog şi a cumnatului acestuia, milionarul Victor Fărăgău. Acest nou satelit al PDL are printre membri o serie de foşti membrii ai PNL sau PNȚ-CD. Lazăr Gog, personajul în jurul căruia pedeliștii construiesc acest partid al penticostalilor româno-americani, e anchetat pentru dispariția a peste 4 milioane de dolari din gestiunea Bisericii Emanuel Anaheim CA, USA. Acest uriaș scandal în care Gog este acuzat de furtul a 4 milioane USD a dus la scindarea în două biserici diferite, trei pastori părăsind board-ul bisericii mamă.

Diversiunea înființării Partidului Creștin Roman, în Spania, i-a determinat pe penticostalii pedeliști excluși din PNȚ-CD și PNL să se înroleze în oastea lui Victor Farăgău, cumnatul lui Lazăr Gog. Acești aventurieri politici, împinși de la spate de Băsescu și PDL sunt hotărâți să ia de la Partidul Creștin Românm, voturile evangheliștilor români de peste tot. Care nu sunt deloc puține. În jur de vreun milion de voturi este vorba.Potrivit site-ului propriu, Grupul de iniţiativă al UCDR este format dintr-o serie de personaje controversate: Victor Fărăgău – antreprenor, Gheorghe Staniște – prezbiterian, antreprenor, David Ille – medic, Vasile Boari – profesor universitar, Mircea Căpuşan – medic, Adi Petrice – specialist ştiinţe politice, Gabi Cabău – fizician, Ioan Lupoian – antreprenor, Gabi Moldovan – prezbiter, Gabi Covaşă – pastor, Bia Marian – economist, Dorel Cotan – antreprenor, Andrei Neamţu – antreprenor.

Pentru a înțelege cât mai bine cam care e profilul moral al acestor veleitari care vor să ajungă în Parlamentul României, reproducem comentariul unui român din SUA, postat pe un forum al penticostalilor româno-americani: „Impostorii sunt un grup de pastori, oameni de afaceri crestini dubiosi si pseudo-activisti crestini ratati, avizi de putere si de onoruri publice – dupa ce au parvenit pe cai mai putin licite si transparente. Pentru a nu li se studia si verifica CV-urile, averile adunate si trecutul lor dubios au lansat la apa ideea si Manifestul Partidului Crestin din Romania (P.C.R.) – un fel de partid comunist crestin. Din pacate in aceasta aventura au fost atrasi si multi oameni creduli, naivi si fraieri, chiar si bloggeri tineri imaturi si neexperimentati care, pentru un pumn de Dolari sau Lei, mediatizeaza proiecte politice pseudo-crestine, sortite din start esecului.”

Iar dacă la toate acestea mai adăugăm și faptul că PDL și Băsescu sunt hotărâți să modifice legea electorală și în sensul reducerii pragului electoral, atunci avem tabloul complet al modului în care în Parlament vor pătrunde toate aceste partide obscure, care nu sunt nimic altceva decât sateliți-mascați ai partidului prezidențial. 

Uniunea Crestin-Democrata din Romania, falanga penticostala a PDL “Alba ca Zapada”, “Cenusareasa”, “Scufita rosie”, “Ursul pacalit de vulpe” si alte cateva basme sunt folosite ca nume de cod pentru ce poate sa se nasca in politica romaneasca, in diferitele sale laboratoare. Iata cateva pasaje din materialul “PDL- aripa penticostala” publicat pe FTR.ro de Mihai Petean!

“Am avut naşterea cu cezariană a partidului televizor, PP Dan Diaconescu, apoi a partidului-vagonet al lui Miron Cosma – Partidul Social Democrat al Muncitorilor. De curând a apărut Alianţa Civic Democratică a Romilor (ACDR), înfiinţată de Regele Cioabă şi se aşteaptă resuscitarea Uniunii Popular Social Creştine a fostului dorector SIE, Ioan Talpeş. Ultima găselniţă e “Aripa Penticostală a PDL”, şi anume Uniunea Creştin – Democrată din România (UCDR), al cărei grup de iniţiativă este format strict din membri ai Bisericii Evanghelice din Cluj.

Uniunea Creştin – Democrată din România (UCDR) este coagulată în jurul miliardarului penticostal Lazăr Gog şi a milionarului cumnat al acestuia, Victor Fărăgău şi are printre membri o serie de foşti activişti ai PNL sau PNT-CD. Potrivit site-ului propriu, Grupul de iniţiativă al UCDR este format dintr-o serie de persoane cu nume grele:  Victor Fărăgău – antreprenor, Gheorghe Staniște – prezbiter, antreprenor, David Ille – medic, Vasile Boari – profesor universitar, Mircea Căpuşan – medic,  Adi Petrice – specialist ştiinţe politice, Gabi Cabău – fizician,  Ioan Lupoian – antreprenor,  Gabi Moldovan – prezbiter, Gabi Covaşă – pastor,  Bia Marian – economist, Dorel Cotan – antreprenor, Andrei Neamţu – antreprenor.”

ziuanews.ro/PDL GmbH: partid plătit de pocăiţi, sponsorizat de Reich Partidul Democrat Liberal este finanțat ilegal de două structuri: fundațiile germane ale Angelei Merkel și organizațiile religioase ale neoprotestanților • ZIUAnews vă dezvăluie edificiul financiar prin care Traian Băsescu a transformat și, mai apoi, a controlat instituțiile statului de drept și viața politică a României în exterior • „Hanns Seidel” și „Konrad Adenauer” sunt cele două fundații prin care activitățile politice ale PDL au fost plătite • Ambele fundații sunt susținute de Guvernul Angelei Merkel • 51 de lideri ai PDL au primit bani, sub diferite forme, de la neoprotestanți • Președintele PDL, Vasile Blaga, a fost în pelerinaj la Biserica Penticostală Philadelphia Romanian Church din SUA, pe banii lor • Ministerele Justiției, Internelor, Sănătății și Muncii au fost restructurate, transformate și îndoctrinate prin banii dați direct de Angela Merkel • Întregul sistem creat din banii nemților și ai pocăiților vizează distrugerea instituțiilor românești și accesul în Parlament al susținătorilor neoprotestanților

După ce în numărul precedent al ziarului am arătat relațiile dintre Mihail Neamțu, Mihai Răzvan Ungureanu și penticostali, ZIUAnews continuă serialul cu o radiografie a sistemului politic democrat în România. Inițiat în urmă cu mai bine de 12 ani, de organizațiile occidentale care purtau un interes economic și social, procesul de devenire al Partidului Democrat Liberal a fost și este semănat de mijloacele financiare manipulative ale Guvernului de la Berlin și interesele neocreștine. 

ZIUAnews vă prezintă lista liderilor PDL care au primit bani sub diferite forme de la pocăiți, precum și infrastructura creată de Partidul Popular European, atât în România, cât și în Estul Europei, pentru subjugarea intereselor naționale în fața celor europene.

Noul Reich, alimentat financiar prin două fundații germane, s-a extins de-a lungul Europei, înrobind instituțiile naționale intereselor de partid, manipulând opinia publică și transformând contribuțiile europene în daruri portocalii, cu destinatari înregimentați politic.

Cu toate că reprezintă o infracțiune la Legea partidelor politice, organizațiile străine au stimulat financiar puternic partidul lui Băsescu și politica democrată în România, inițiind apoi scenarii pseudopolitice de luptă pentru apărarea democrației, în scopul anihilării socialiștilor aflați, în prezent, în aproape toată Europa, în opoziție. ZIUAnews atrage atenția tuturor instituțiilor democratice din România și nu numai, pentru a stopa amestecul politicului în instituțiile vitale ale statului de drept.

În numărul trecut, v-am prezentat modul în care fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu şi legionarul Mihail Neamţu se folosesc de banii pocăiţilor pentru a ajunge în Parlament. În continuare, ZIUAnews vă arată o schemă incredibilă, care demonstrează că cei mai mulți dintre membrii de bază ai PDL sunt conectaţi la banii şi relaţiile neoprotestanţilor. Sumele de bani şi puterea de a influenţa luarea unor decizii, atât în interiorul PDL-ului, cât mai ales în afara lui, le sunt date parlamentarilor penticostali sau celor care aspiră la statutul de parlamentar, de organizaţiile neoprotestante puternice din SUA. Întregul PDL este împânzit de neoprotestanţi care se folosesc de această confesiune pentru a accede la funcţii, la bani, la influenţă.

Deşi sunt extrem de puţini oamenii politici care recunosc deschis apartenenţa lor la neoprotestantism, temându-se că, într-o ţară majoritar ortodoxă, acest lucru i-ar prejudicia la vot, ZIUAnews vă arată legăturile mai marilor PDL cu diverse culte neoprotestante, dar şi beneficiile pe care oamenii politici le-au obţinut de pe urma acestei apartenenţe ţinute secretă.

În urma alegerilor din 2008, au fost votaţi doar şapte parlamentari evanghelici, baptişti şi penticostali, toţi făcând parte din Partidul Democrat Liberal: Lucian Riviş Tipei (Arad), Nicolae Jolţa (Bihor), Orest Onofrei (Suceava), Mircea Lubanovici (Diaspora), Gheorghe David (Timiş) Marius Dugulescu (Timiş) și Iosif Veniamin Blaga (Hunedoara). Realitatea însă a fost alta.

Nucleul neoprotestanţilor din PDL începe cu fostul premier Emil Boc, care este penticostal, la fel ca și fostul primar de Cluj-Napoca, Sorin Apostu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tișe, deputatul Daniel Buda, fostul președinte al Consiliului Județean Bihor, Radu Țîrle. Deputatul Lucian Tipei este chiar fiul pastorului Pavel Tipei, șeful Cultului Penticostal din România, prieten la cataramă cu primarul Aradului, Gheorghe Falcă, şi acesta, dar şi socrul său, Gheorghe Seculici, fiind apropiaţi de penticostali.

Emil Boc a negat că este penticostal, însă a omis un detaliu: cei 300.000 de dolari luaţi de la pocăiţi. Conform Primăriei Cluj-Napoca, „Emil Boc a salutat finalizarea, la 8 octombrie a.c., a demersurilor comunității române penticostale din zona Chicago, inclusiv a Bisericii Philadelphia, legate de colectarea unor importante fonduri (aproximativ 300.000 USD) destinate îndepărtării efectelor inundațiilor din România, urmând ca această sumă să fie direcţionată, prin intermediul Ministerului Administrației și Internelor, susținerii proiectelor de refacere a zonelor afectate de calamități”.

Anghel Florin Serghei, William Brânză, Daniel Buda, Marius Dugulescu, Alin Popoviciu, Lucian Riviş-Tipei, Badea Riceard, penticostali PDL-işti, au propus, în preajma alegerilor prezidenţiale din 2009, proiectul de lege pentru stabilirea parteneriatului dintre stat şi biserică în domeniul asistenţei sociale, adoptat în luna decembrie a acelui an, de Camera Deputaţilor. Concret, proiectul prevedea ca toate bisericile din România, inclusiv cea penticostală, să primească ajutor de la stat.

Vasile Blaga a făcut, la începutul lui 2010, o vizită în Atlanta, Georgia, fiind însoţit de pastorul Paul Negruţ, de la Biserica Baptistă „Emanuel” din Oradea. Nici Ambasada României din SUA, nici consulul onorific al României din Atlanta, nu au fost înștiinţaţi de această acţiune, afirmându-se că vizita lui Blaga, pe atunci ministru de Interne, a fost ferită de ochii curioşilor. Penticostalii români care frecventau Philadelphia Romanian Church au ştiut din timp de această vizită, fiind invitaţi să participe la întâlnirea cu liderul PDL. Ortodocşii români au fost deranjaţi de hotărârea fostului ministru de Interne. Părintele ieromonah DR. Chesarie Bertea a cerut explicaţii reprezentanţilor Ambasadei Române. Dacă prima reacţie a acestora a fost de a nega zvonurile, la câteva săptămâni un funcţionar al Ambasadei i-a confirmat preotului vizita lui Blaga în Atlanta.

Mircea Lubanovici, penticostal de seamă, a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 43 Diaspora, colegiul uninominal nr. 3, fiind şi membru supleant al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO. La 27 de ani, Mircea Lubanovici a emigrat, împreună cu soţia sa, în SUA, mai exact în Chicago, unde a absolvit „Harry Truman Community College”. În calitatea sa de deputat de Diaspora, Lubanovici a organizat conferinţe şi simpozioane în comunitatea română penticostală, inclusiv şi-a introdus electoratului colegii politicieni, cum ar fi penticostalul Radu Ţârle, senator de Bihor, deputatul de Caraş-Severin, tot penticostal, Valentin Boşneag şi Ioan Moldovean, neoprotestantul preşedinte al Alianţei Evanghelice Române. Toţi cei menţionaţi mai sus, inclusiv şeful Consulatului General al României din Los Angeles, Cătălin Ghenea, au participat, în Arizona, la o serie de conferinţe sponsorizate de Biserica Baptistă „Happy Valley”. Românii de alte confesiuni, care doreau să stea de vorbă cu consulul Cătălin Ghenea erau nevoiţi să plătească „o taxă de intrare”, de 20 de dolari, pe care nu se oferea nicio chitanţă sau alt act.

William Brânză, deputat PDL de Diaspora, a cărui apartenenţă la cultul penticostal nu mai este o necunoscută, se ocupă tot de problemele românilor din afară. În plină campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, Brânză a mers în Franţa, unde a participat la o întrunire a comunităţii penticostale din Paris.

Dănuţ Liga, de confesiune adventistă, este un alt deputat democrat-liberal a cărui relaţie de prietenie cu pastorul adventist Viorel Patrană a fost demonstrată. Acesta din urmă a deţinut mai multe companii în SUA şi Marea Britanie, care au avut de câştigat din tombola „100% Adevărat”, desfăşurată la OTV.

Viorel-Riceard Badea, senator PDL, adept al cultului penticostal de peste Ocean, îşi desfăşoară activitatea în circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara României, fiind şi secretar al Comisiei Românilor de Pretutindeni, precum şi membru al Comisiei pentru politică externă.

Marius Dugulescu, preot baptist, fiul pastorului Petru Dugulescu, fost deputat de PNŢCD, a ajuns, prin sprijinul dat de PDL, în funcţia de deputat de Timiş. Totuşi, Dugulescu, vicepreşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi naţionale, din Camera Deputaţilor, va participa la alegerile din 9 decembrie, în calitate de membru al PP-DD. Dugulescu este apropiat şi de democrat-liberalii Sever Voinescu şi Teodor Paleologu, aceştia participând la conferinţa „Valorile creştin-democrate, Valorile Europei Unite”, organizată de către deputatul PDL Marius Dugulescu.

Daniel Negrea, deputat PDL şi penticostal, ocupă şi funcţia de consilier judeţean în Arad, dar, în perioada 2005-2009, a fost membru în Consiliul Europei, prezidat de Jose Manuel Barroso.

Cuzman Cionca, pastor, membru PDL, nu se sfieşte să facă politică în biserica Penticostală în care predică. În preajma referendumului de demitere a preşedintelui, Cionca a pledat în favoarea lui Traian Băsescu, transmiţându-le enoriaşilor săi că „Tot ceea ce s-a întâmplat în România în ultima săptămână, noi, păstorii voştri, nu suntem de acord. Este uzurparea statului de drept (…) Nu suntem de acord nici cu atitudinea fraţilor noştri, care nu mai ştiu în ce partid sunt. Eu am fost pro şi încă sunt pro unei politici verticale, sănătoase. Noi suntem pro Constituţia. Sunt nişte gunoaie toţi, dar vrem ca legea să fie respectată”. Folosind un limbaj necreştin, Cionca îi motiva pe penticostalii săi să meargă la vot şi să pună ştampila „împotriva uzurpării statului de drept”.

Vasile Ţânţaş, şeful cultului penticostal din zona Oaşului, a beneficiat de finanţări consistente din Statele Unite ale Americii. Ţînţaş a făcut afaceri cu Ioan Oltean, Gheorghe Seculici şi Gheorghe Falcă, toţi trei făcând parte din culte neoprotestante. Oltean şi Falcă i-au convins pe liderii judeţeni PDL din Satu Mare să accepte candidatura unuia dintre fiii lui Ţânţaş, Samuel, fostul subprefect din Satu Mare, acest serviciu costându-l 1,5 milioane de euro.

Traian Igaş, fost ministru de Interne, membru PDL, este adventist de ziua a şaptea, fiind şi cel care a încântat electoratul prin cântări de pe scenele organizate cu ocazia mitingurilor democrat-liberale. Igaş este şi membru în Comisia Românilor de Pretutindeni, având ca scop atragerea voturilor de la cei din diaspora.

Mircea Man, democrat-liberalul care a câştigat preşedinţia Consiliului Judeţean Baia Mare ajutat de Episcopia Ortodoxă, s-a sucit. Pentru alegerile din această toamnă, Man este susţinut de penticostalii din Maramureş, în schimbul unui imobil în care neoprotestanţii să îşi desfăşoare întrunirile.

Nicolae Bud, parlamentar PDL, a fost împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Maramureș, Mircea Man, secretarul PDL Maramureş, Gheorghe Marian, fostul subprefect al Maramureşului, Constantin Boloş, Fănică Pop, fostul candidat la Primăria din Baia Mare, Ioan Indre, fost democrat-liberal, primarul din Ulmeni, Lucian Morar, edilul comunei Gârdani, Gheorghe Tătăran şi primarul comunei Fărcaşa, Ioan Stegran, membru înscris în comunitatea penticostală, în 2010, la inaugurarea Bisericii Penticostale Betel din comunca Fărcaşa.

Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, are strânse legături cu adventiştii de ziua a şaptea. În luna mai a acestui an, democrat-liberalul a participat la simpozionul intitulat „Libertatea religioasă – factor de armonie socială”, organizat de Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din Gura Humorului, în parteneriat cu Asociaţia Naţională „Conştiinţă şi Libertate”, de asemenea, de cult neoprotestant.

Ionică Pop, consilier PDL Cluj, este susţinător al cultului adventist. În 2011, el a afirmat public că face parte din consiliul de administraţie al Liceului Adventist „Maranatha”, pentru ca reprezentanţii CJ să dispună evacuarea elevilor ortodocşi dintr-o clădire dorită de conducerea liceului adventist.

Victor Fărăgău, Gheorghe Stănişte, David Ilie, Vasile Boari, Ioan Lupoian, Mircea Căpuşan, Gavril Moldovan şi Gabi Covală, toţi neoprotestanţi şi fideli PDL, au întemeiat o formaţiune-satelit a acestui partid, Uniunea Creştin Democrată din România (UCDR).

Aderarea României la Schengen, la mâna penticostalilor – Biserica Penticostală Română l-a invitat, în 2011, în ţara noastră, pe Wolfgang Grefe, consilier guvernamental al Germaniei, consul onorific al mai multor state din zona baltică, membru al Comisiei Sociale de Sănătate atât în Guvernul Germaniei, cât şi pe lângă Comisia Europeană. Rolul vizitei a fost acela de a dezbate integrarea în spaţiul Schengen şi relaţiile de colaborare între ţările europene. Fiind o activitate decisă de Biserica Penticostală, delegaţia română a fost reprezentată de senatorul PDL Gheorghe David, adept al acestui cult neoprotestant.

Sponsorizare ilegală – Legea 334 din 2006 privind finanţarea partidelor politice interzice, expres, ca partidele politice să primească donaţii de la partide sau organizaţii internaţionale. Niciun organ de urmărire penală nu s-a sesizat până în acest moment, deşi evenimentele organizate de PDL pe banii celor două fundaţii au fost prezentate pe larg, inclusiv cu sursele de finanţare, de mass-media. 

Legea 334 din 2006 prevede, la articolul 11, alineatul 1: „Acceptarea donaţiilor din partea altor state ori a organizaţiilor din străinătate, precum şi din partea persoanelor fizice sau juridice străine este interzisă”. Alineatul 2 al acestui articol este cel de care ar putea să se folosească liderii PDL, pentru a scăpa de răspunderea penală: „Fac excepţie de la prevederile alin. (1) donaţiile constând în bunuri materiale necesare activităţii politice, dar care nu sunt materiale de propagandă electorală, primite de la organizaţii politice internaţionale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide politice ori formaţiuni politice aflate în relaţii de colaborare politică. Pot fi primite şi materiale de propagandă care se folosesc numai în cadrul campaniei electorale pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European”. Apărarea acestora ar fi însă plină de goluri, pentru următoarele argumente: PDL nu a primit bunuri materiale necesare desfăşurării activităţii, ci sume imense de bani folosite pentru instruirea şi recrutarea de viitori oameni politici. Acţiunile liderilor PDL, reflectate în detaliu în presă, au constituit mijloace de propagandă electorală, care le-au servit la strângerea de voturi.

Gratitudinea lui Băsescu – În semn de mulţumire pentru tot sprijinul financiar oferit PDL-ului, preşedintele României, Traian Băsescu, cel care, constituţional, nu are voie să promoveze politica vreunui partid, l-a decorat, în luna octombrie a acestui an, cu Ordinul Naţional „Pentru Merit”, în grad de comandor, pe fostul director al Fundaţiei „Konrad Adenauer”, Holger Dix. Bineînţeles, cuvintele de laudă nu au întârziat să apară din partea Administraţiei Prezidenţiale, care a transmis că evenimentul a avut loc „în semn de înaltă apreciere pentru crearea unui climat de colaborare activă, pe toată durata mandatului (…), pentru susţinerea şi îmbunătăţirea performanţelor academice ale elevilor şi studenţilor care au primit burse de studiu sau au participat la programe de cercetare finanţate de fundaţie”. ZIUAnews vă prezintă exemple de manifestări plătite de Fundaţia „Konrad Adenauer” şi organizate de Partidul Democrat Liberal. În 2009, reprezentanţii „Konrad Adenauer” au luat decizia de a organiza cursuri cu tematica „Managementul comunicării de campanie„, prin care să formeze tinerii politicieni din Organizaţia de Tineret a PDL.

În 2010, la Sinaia, a fost lansat proiectul „Cursurile de management politic„, prin care s-a propus organizarea de lecţii de formare de traineri interni, specializaţi în managementul politic. Tinerilor din PDL le-a fost asigurată finanţarea programului de cele două fundaţii partenere ale democrat-liberalilor, respectiv „Konrad Adenauer” şi Institutul de Studii Politice. Tot Institutul de Studii Populare şi Fundaţia „Konrad Adenauer” au finanţat şi Şcoala Judeţeană de formare politică de la Botoşani, desfăşurată în perioada 10-12 iunie 2011, sub numele „Codrii de aramă”. Întregul Birou Permanent Naţional al OT PDL, lideri politici naţionali şi locali, au susţinut traininguri pentru cei peste 100 de cursanţi.

În perioada 15-17 iulie 2011, fundaţia „Konrad Adenauer” – în colaborare cu Institutul de Studii Populare, Centrul pentru Studii Europene – a finanţat proiectul Organizaţiei de Tineret a Partidului Democrat Liberal, cu titlul „Tinerii – viitorii lideri în administraţia publică din România”, organizat la Moreni, Dâmboviţa. Fundaţiile prietene ale Partidului Democrat Liberal, respectiv Institutul de Studii Populare, Center for European Studies şi Fundaţia „Konrad Adenauer”, au plătit, în prima jumătate a lunii octombrie, o dezbatere a PDL-ului, organizată la Hotelul Ramada din Bucureşti. Tema acestei întruniri a reprezentat-o reforma asistenţei medicale în România, liderii PDL redactând un document strategic, care să stea la baza obţinerii banilor europeni.

Tinerii din Partidul Democrat Liberal au participat, în perioada 29-31 octombrie, la Şcoala Politică Regională, intitulată ,,Măsuri asumate. Comunicare şi politici publice ale doctrinei populare”. Evenimentul a fost organizat la Cluj-Napoca, din banii fundaţiei „Konrad Adenauer” şi ai Institutului de Studii Populare. Cea mai recentă manifestare a PDL-ului, finanţată de fundaţia „Konrad Adenauer”, a fost o conferinţă organizată la începutul lunii noiembrie. „Valorile dreptei, dreapta valorilor” a fost titlul dezbaterii care a adunat la un loc membri ai PDL, ai PNŢCD, respectiv ai Forţei Civice. Acelaşi tip de manifestaţie, plătită tot din banii nemţilor, a mai fost organizată şi în luna mai a acestui an.

Nici Fundaţia „Hanns Seidel” nu s-a lăsat mai prejos, cheltuind şi ea sume importante de bani cu şcolirea tinerilor democrat-liberali. În perioada 13-16 octombrie 2011, în Bucureşti, s-a desfăşurat Şcoala Naţională de Comunicare Politică, proiect organizat de Tineretul Democrat-Liberal şi finanţat de Institutul de Studii Populare, împreună cu fundaţia germană „Hanns Seidel”. 2011 a fost al patrulea an consecutiv în care PDL a beneficiat de banii celor de la „Hanns Seidel”, pentru organizarea acestui tip de eveniment. Plătit din fondurile fundaţiei „Hanns Seidel” pentru a-şi lansa volumul „Noua şcoală de gândire a dreptei”, a fost şi jurnalistul Cristi Pătrăşconiu, un apropiat al PDL. La lansare au participat PDL-işti importanţi, printre care şi fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei. Fundaţia Uniunii Creştin-Sociale din Germania, Hanns Seidel Stiftung, împreună cu Fundaţia Partidului Popular European – Centre for European Studies – şi cu Institutul de Studii Populare – o fundaţie apropiată PDL, a organizat Şcoala de training pentru femeile democrat-liberale, intitulată „Respect pentru România, Respect pentru Femei”. Evenimentul a fost organizat în luna septembrie a anului curent, la Costineşti, unde au fost prezenţi lideri naţionali ai Partidului Democrat Liberal, în frunte cu Vasile Blaga.

PDL nu a fost singura formaţiune importantă din România care a beneficiat de sponsorizări ilegale din partea celor două fundaţii. Ministere cruciale pentru funcţionarea statului au fost îmbibate de banii celor de la „Konrad Adenauer” şi „Hanns Seidel”. Ministerul Justiţiei a primit, de-a lungul anilor, sume importante de la „Konrad Adenauer”, bani utilizaţi atât pentru seminarii care vizau formarea profesională a judecătorilor şi procurorilor, cât şi pentru achiziţionarea diverselor echipamente de care aceştia aveau nevoie pentru a-şi desfăşura activitatea. Cel de-al doilea minister esenţial pentru menţinerea ordinii de drept, care a primit bani de la atare fundații, a fost Ministerul Administraţiei şi Internelor – susținut financiar de „Hanns Seidel”. De la dotare până la antrenamente şi seminarii care aveau drept scop schimbarea mentalităţii angajaţilor MAI într-una conformă cu standardele europene, cele mai importante fonduri au venit de la fundaţiile nemţeşti. Alte două ministere la fel de importante, care au fost finanţate de „Hanns Seidel”, au fost Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii.

Începuturile fundaţiilor în România – Fundația „Konrad Adenauer” este prezentă în România încă din 1991, când a început să desfășoare activităţi de educaţie politică şi consultanţă pentru partidele de dreapta din România. Creată după Al Doilea Război Mondial, fundația poartă numele lui Konrad Adenauer, primul lider al Uniunii Creștin Democrate, coaliție de catolici și protestanți care, sub conducerea sa, a devenit formațiunea dominantă în Germania. Cancelarul Angela Merkel este membru al board-ului director al fundației care este finanțată cu banii guvernului federal și ai landurilor. Fundaţia are sute de filiale, pe tot globul, birourile naţionale acţionând ca centre de comandă pentru acţiunile de „promovare a culturii civice”, pe care Merkel – prin CDU – le întreprinde. Fundația își susține „proiectele” din diverse state, cu sume ce variază între 100 și 200 de milioane de euro.

Relaţia „Konrad Adenauer” – „Hanns Seidel” – Traian Băsescu – Inițial, cele două fundații au fost promotoare ale PNȚCD și UDMR, pompând sume importante în cele două formațiuni, ajutându-le să intre în marea familie a PPE, cu statut de observator până la aderarea României la UE. După anul 2000, când neintrarea în Parlament a țărăniștilor a dus la degringolada din PNȚCD și la destructurarea formațiunii creștin-democrate, situație la care Traian Băsescu a contribuit din plin, fundațiile hegemonice germane au realizat că au nevoie în România de un reprezentant politic mai puternic. Atenția lor s-a îndreptat către PD, reprezentant, la acea vreme, al Internaționalei Socialiste, dar care, cu un Traian Băsescu la conducere, putea fi adus în sânul PPE. Pentru popularii europeni, care, la alegerile din 2008, doreau să-și consolideze poziția în Parlamentul European, relaţia cu liderii PD a devenit extrem de importantă. Popularii europeni și reprezentanții celor două fundații și-au intensificat demersurile, astfel încât, în 2006, formațiunea condusă de Emil Boc a decis că poate trece de la doctrina social-democrată, la cea populară. După aderarea României la UE, în ianuarie 2007, PD – devenit ulterior PDL, a ajuns membru cu drepturi depline al PPE, alături de UDMR și PNȚCD.

În ultimii doi ani, cele două fundații au ajuns la concluzia că trebuie să se orienteze către un alt personaj politic – desigur, tot un reprezentant al PDL -, care ar putea fi candidatul dreptei la alegerile prezidențiale din 2014. Coincidență sau nu, în octombrie 2010, la o zi după vizita Angelei Merkel în România, Baconschi și-a lansat la București, cu mare tam-tam, Fundația Creștin Democrată, unde președintele de onoare al Fundației „Konrad Adenauer” a fost invitat de onoare. Se pare că FCD este finanțată cu bani frumoși atât de „Konrad Adenauer”, cât și de „Hanns Seidel”, însă ambele fundații neagă că ar avea vreo legătură financiară cu fundația fostului ministru de Externe.

Băsescu, ochit din epoca CDR-ului – Alegerea popularilor europeni nu a fost întâmplătoare. În pofida opoziției manifestate la început de PNȚCD și UDMR, popularii europeni au optat pentru partidul condus, până în 2004, de Traian Băsescu, personaj cunoscut multor lideri occidentali încă din timpul guvernării CDR, perioadă în care nu a fost doar ministru al Transporturilor, ci și împuternicit al Guvernului României în relațiile cu FMI și Banca Mondială, negociind toate acordurile păguboase de privatizare de la acea vreme.

Despre implicarea fățișă a Germaniei, implicit a cancelarului Angela Merkel, în proptirea lui Băsescu, la referendumul din această vară, nu s-a vorbit doar acum. Același lucru s-a spus și în 2009, după realegerea sa pentru încă un mandat de cinci ani, când a fost invocată teza implicării Berlinului în asigurarea menținerii lui la Cotroceni. Un rol major l-a jucat și atunci fundația „Konrad Adenauer”, care i-a dat o mână de ajutor candidatului Băsescu, prin tot felul de acțiuni menite să promoveze imaginea candidatului democrat-liberal. În acest sens a fost organizat Forumul „România în anul 2020 – perspective de viitor”, unde invitat de onoare a fost „Excelența Sa, Președintele României, Traian Băsescu”. Fundația „Hanns Seidel” și-a adus, la rândul său, aportul, organizând, în noiembrie 2010, la Bruxelles, – în colaborare cu MAI -, o masă rotundă pe tema „progresele României pentru aderarea la Spațiul Schengen”, unul dintre obiectivele majore ale lui Băsescu în campania electorală.

Baconschi, pe mărci germane – Fundațiile care au spart gheața la începutul anilor ’90, punând printre primele piciorul în România, au fost „Konrad Adenauer”, legată ombilical de partidul CDU (Uniunea Creştin-Democrată), partid aflat la putere în Germania, și Fundaţia „Hanns Seidel”, conexată la Uniunea Social Creştină (CSU), ambele think-tank-uri oficiale ale Partidului Popular European. În ultimii 20 de ani, cele două fundații au devenit tot mai active în state precum Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Ucraina, acordând suport substanțial liderilor politici agreați sau furnizând asistență unor asociații „de elită”, care se pretind a fi „vocea” opiniei publice. Ambele au tradiție în a desfășura un lobby intens în statele est-europene, așa cum s-a întâmplat și în România, mai întâi prin sprijinul acordat PNȚCD și UDMR. Ulterior „Hanns Seidel” şi „Konrad Adenauer” s-au implicat masiv în susţinerea lui Traian Băsescu – inclusiv la alegerile prezidențiale din 2009 – a PDL-ului, a Institutului de Studii Populare al democrat-liberalilor şi a Fundaţiei Creştin Democrate (FCD), conduse de Teodor Baconschi. Ambele oferă burse pentru studenții români, cu scopul clar de a forma o elită care va lucra, în cele din urmă, pentru interesele germane din România.

PPE în România şi în Europa (Luciana Pop) – Prin bunăvoința guvernului de la Berlin, milioanele de euro intrate în conturile fundațiilor afiliate celor mai importante partide politice din Germania sunt puse apoi la dispoziția grupărilor sau a partidelor politice din statele-satelit, sub forma diverselor proiecte de activități sociale, culturale sau de informare. În cazul celor două fundații – „Konrad Adenauer” și „Hanns Seidel” -, în fostele state comuniste, banii au ca destinație, în mod firesc, formațiuni și lideri care fac parte din marele partid al popularilor europeni. Pe această listă se regăsesc Boiko Borisov – premierul bulgar, Donald Tusk – șeful guvernului polonez, Iulia Timoșenko – fostul premier ucrainean, Viktor Orban – prim-ministrul ungar, cu tot cu partidele lor de centru-dreapta, dar și alte personaje politice din Europa. Tot cu suportul celor două fundații au fost propulsați la cârma Uniunii Europene doi lideri importanți ai marii familii a PPE – portughezul Jose Manuel Durrao Barroso, în 2009, pentru un al doilea mandat la șefia Comisiei Europene, precum și belgianul Herman Van Rompuy, în fruntea Consiliului European. Pentru a-și atinge scopurile, inclusiv pentru a-și asigura prezența pe scena politică a țărilor în care și-au făcut intrarea, fundațiile germane sunt dispuse să cheltuiască oricât. Dacă, spre exemplu, în anii ’90 bugetul fundației „Konrad Adenauer” era de peste 220 de milioane de mărci, din care jumătate era destinată proiectelor din Europa Centrală și de Est, în ultimii ani, fundația a ajuns să dispună de sume care variază între 100 și 200 de milioane de euro.

Deși dezideratele declarate ale fundațiilor afiliate celor două mari partide ale Germaniei, CDU și CSU, sunt acelea de a promova creștin-democrația și valorile democratice, tendința lor de a domina scena politică din mai toate fostele state comuniste, dar și din alte colțuri ale lumii, i-a îndreptățit pe unii comentatori politici să vorbească de anumite scopuri obscure. Concret, fundațiile „Konrad Adenauer” și „Hanns Seidel” s-au transformat în instrumente-cheie ale politicii externe a Germaniei. În majoritatea cazurilor, fundațiile sprijină forțe politice de centru-dreapta, fie aflate în Opoziție, pentru a le ajuta să preia puterea, fie partide care se găsesc deja la guvernare, dar care au nevoie de „parteneri” și de sprijin extern pentru a rămâne pe poziții.

Partidul lui Tusk, ajutat de „Konrad Adenauer” – Una dintre primele țări în care fundațiile germane au pus piciorul a fost Polonia. Teoretic, fundațiile afiliate la CDU și CSU au exercitat activități sociale, acordând subvenții pentru diverse programe. Practic, doar anumite medii bine alese au beneficiat de sumele respective. Exemplul elocvent este cel al fundației „Konrad Adenauer”, care, formal, sprijinea centrele creștin-democrate de cercetare și anumite asociații de promovare a democrației, însă un suport consistent revenea unor grupări politice. Fundația legată de partidul Angelei Merkel și-a fixat drept principal partener politic formațiunea „Platforma Civică”, a premierului Donald Tusk, deși acest partid nu prea are nimic în comun cu democrat-creștinii, în timp ce la Varșovia există o serie de organizații creștin-democrate autentice. Politicienii din partidul lui Tusk, consilierii și miniștrii săi au fost invitați în permanență la diversele conferințe, simpozioane sau evenimente organizate pe bani frumoși de fundația „Konrad Adenauer”. De asemenea, în 2010, însuși președintele fundației „Konrad Adenauer”, Hans-Gert Pottering, și-a manifestat, în mod fățiș, sprijinul pentru candidatul Platformei Civice la alegerile prezidențiale, Bronislaw Komorowski, apreciind apartenența acestuia la marea familie a popularilor europeni.

Premierul bulgar, omul lui Merkel – Și în Bulgaria, partidele germane își exercită propria influență asupra vieții politice, prin intermediul fundațiilor legate ombilical de ele. Cele mai active sunt tot „Konrad Adenauer” și „Hanns Seidel”, al căror sprijin merge spre partidul GERB, de centru-dreapta, al premierului Boiko Borisov. Lucru care reiese chiar dintr-o cablogramă publicată anul trecut de WikiLeaks, în care șeful guvernului de la Sofia, acuzat de legături cu mafia bulgară a anilor ’90, se lăuda în fața diplomaților americani cu sprijinul pe care îl are din partea fundațiilor „Konrad Adenauer” și „Hanns Seidel”, dar și cu relația sa foarte bună cu Angela Merkel și PPE. De altfel, creștin-democrații germani l-au sprijinit pe Borisov în timpul campaniei electorale din 2009, o serie de experți ai celor două fundații ajutând logistic și financiar partidul GERB să își prezinte programul. Admirator înfocat al premierului ungar Viktor Orban, Borisov a decis anul acesta să facă o nouă lege a presei, deranjat de atacurile la adresa sa. La noul act normativ vor lucra experți ai celor două fundații germane.

Orban, medalie de la „Hanns Seidel” – Premierul ungar Viktor Orban, apropiat al CDU și CSU, are, de asemenea, legături strânse, prin partidul său FIDESZ, cu cele două fundații germane. Și în Ungaria, banii guvernului german sunt alocați pentru diversele conferințe și școli de vară la care liderii FIDESZ își expun ideile. Ca semn al relațiilor foarte bune dintre politicianul maghiar și fundațiile germane, în 2001, Orban a primit din partea fundației „Hanns Seidel” premiul . În 2003, grație fondurilor unor ONG-uri controversate – precum Open Society, al magnatului american George Soros – și mulțumită fundațiilor germane, așa-numitele „revoluții portocalii” au dat pe mâna Occidentului fostele state sovietice Georgia și Ucraina. Fundațiile germane au legături strânse cu partidul fostului premier Iulia Timoșenko, pe care l-au ajutat să intre în familia PPE. Caracatița finanțărilor germane a ajuns și în Slovacia, unde cele două mari fundații s-au implicat în susținerea unor entități politice, încălcând astfel legislația țării, care interzice partidelor să primească fonduri din partea unor organizații străine.

articol scris de Voichița Rășcanu, Ruana Ceaușescu si Luciana Pop

ziuanews.ro/Mihail Neamțu și MRU se folosesc de banii și de influența penticostalilor, pentru a ajunge în Parlament  Şcoliți la cele mai prestigioase universităţi din străinătate, preşedintele Noua Republică și cel al Forței Civice încearcă să creeze un pol de putere şi de influenţă pe scena politică românească • Deşi predă ortodoxia, Neamţu este văzut des la întrunirile penticostalilor din Arad • Mihai Răzvan Ungureanu se închină la penticostalii lui Gheorghe Falcă, pentru un loc în Senat • Locul pentru colegiul de deputat din Arad i-a fost cedat lui Neamțu de fiul preşedintelui Cultului penticostal, Pavel Riviş Tipei, deputatul Lucian Riviş Tipei

Mihail Neamţu, un individ cu aspiraţii de politician şi cu discurs legionar, profesor de ortodoxie, susţinut financiar de penticostali, pionier şi apoi membru al Tineretului PNŢCD, apropiat de preşedintele Traian Băsescu, este candidat la parlamentare la un colegiu din Arad, pe listele PNŢCD. Acesta ar fi, în mare, portretul unui cameleon cu pretenţii de lider politic care și-a abandonat orașul natal și convingerile politice, pentru credința penticostală și banii neoprotestanților. Deşi este un nume relativ nou pe scena politică, Neamţu are un trecut care demonstrează că a fost susţinut financiar, încă din perioada liceului, de grupuri politice şi neoprotestante al căror plan a fost de a forma un nucleu de influenţă şi putere de necontestat.

Într-o naţiune formată din 89% ortodocşi, Mihail Neamţu a ales banii Bisericii Penticostale. Neamţu este susţinut de lideri marcanţi ai comunităţii penticostalilor, printre care şi preşedintele Cultului Penticostal, Pavel Riviş Tipei. Ca urmare a unui joc politico-religios, Tipei i-a şi cedat lui Neamţu locul fiului său, Lucian Riviş Tipei, pentru un scaun de parlamentar. E adevărat, fiul lui Tipei nu numai că nu a reuşit să termine vreo facultate cu care să se laude în CV, spre deosebire de Neamţu, dar acesta este, se pare, implicat în mai multe dosare penale, cercetat pentru infracţiuni din sfera economică.

Neamţu are un discurs legionar pe care nu se fereşte să îl susţină chiar dacă nu se împacă nici cu ideile ortodoxismului pe care îl predă, dar nici cu crezurile penticostalilor. Vorbind despre Zelea Codreanu, Mihail Neamţu spunea, în urmă cu câţiva ani: „Unii i-au reproşat Căpitanului absenţa simţului politic. S-au înşelat însă. Căpitanul a ştiut să facă alianţe politice fără compromis, nu şi-a subestimat niciodată adversarii şi a ştiut să se poarte corect cu fraţii de aceeaşi credinţă. A făcut pact electoral cu Maniu din dorinţa de a contracara acţiunile demenţiale carliste. Conştient că va trebui să ajungă la putere doar pe cale legală, printr-un sistem imperfect, dar necesar (e tot mai limpede aceasta!), şi-a sfătuit întotdeauna camarazii să se adreseze cu precădere celor dezorientaţi şi mai puţin celor înfipţi într-un crez (naţional-ţărănesc, liberal sau socialist). Iar România sfârşitului de secol XX e plină de astfel de dezorientaţi. Masele nedumerite trebuie câştigate cu încetul, printr-un program sănătos de orientare naţional-creştină, nici superficial, dar nici imposibil sau anacronic”. Și asta nu este totul. În același material, Mihail Neamțu a anunțat și metodele pe care le va folosi pentru câștigarea puterii, metode pe care le recunoaștem acum, în politica ARD. Neamțu recunoaște clar că formațiunea sa este una legionară. „Cei ce gândesc la viitorul Mişcării Legionare trebuie să ia seama mai bine la modul în care trebuie concepută şi dusă o luptă politică. Nu poate fi benefic un autoizolaţionism stupid, cum nu poate mulţumi pe nimeni nici politicianismul fundamentat pe compromis. Pentru eradicarea puterii neocomuniste, este necesar să se ducă o politică cu mintea limpede, degajată de orgolii mărunte şi neînecată în patimile trecutului. Căci în zadar vom critica opoziţia pentru greşelile sale, dacă nu vom aduce acestei opoziţii o alternativă viabilă şi reală (pe care noi o vedem proiectată într-un partid de dreapta – tradiţionalist, conservator, de orientare creştină)”, a afirmat președintele Noua Republică.

Legătura Neamţu-penticostali – La începutul lunii octombrie, deputatul Lucian Tipei şi-a anunţat fraţii din comunitatea penticostală, în mijlocul unei întruniri, că nu va mai candida pentru un nou mandat de deputat. Pretextul invocat de Tipei a fost o oarecare ameninţare la adresa vieţii familiei sale, venită din partea contracandidatului său, Flavius Măduţa. De-a dreapta lui Tipei, atunci când şi-a anunţat retragerea, a stat nimeni altul decât primarul PDL-ist al Aradului, Gheorghe Falcă. Acesta din urmă, prieten de-o viaţă cu Tipei junior, a precizat că el însuşi intenţionează să se înscrie în lupta pentru Parlament, în locul lui Tipei, pentru a-i da o lecţie lui Măduţa. Falcă şi-a luat măsuri de precauţie în momentul anunţului, precizând că va candida numai dacă partidul său, adică PDL, va fi de acord. Numai că, la câteva zile de la anunţul respectiv, Lucian Tipei a ieşit public şi a precizat că votul său de susţinere merge către candidatul PNŢCD (n.r. – PDL, FC şi PNŢCD formaseră Alianţa România Dreaptă), Mihail Neamţu. Interesant este că iniţial, Neamţu ar fi trebuit să candideze în alte colegii, dar s-a ferit de adversarii mult mai bine cotaţi şi a preferat un loc sigur, acela al candidaţilor penticostali, adică fix în fieful acestora, în Colegiul 1 din Arad, chiar colegiul unde predică Pavel Riviş Tipei. De altfel, chiar Mihail Neamţu preciza, pentru ZIUAnews, încă din august, că şi-a ales Aradul pentru a candida la Parlament.

Neamţu, candidatul penticostalilor, inexistent pentru arădeni – Reporterii ZIUAnews s-au deplasat la Arad, pentru a investiga cum a ajuns Neamţu, un tip născut în Făgăraş şi şcolit la Cluj şi la universităţile din străinătate, să candideze tocmai la Arad. Deşi campania electorală nu a început oficial, pe străzile din Arad erau amplasate bannere şi afişe cu candidaţii ARD-ului, inclusiv Mihail Neamţu. Niciun slogan, nicio emisiune publicitară. Neamţu nu este un tip cunoscut de populaţia din Arad, niciun taximetrist, recepţioner sau chelner, adică populaţia votantă şi majoritară, neauzind vreodată de el. De atlfel, inclusiv contracandidaţii alianţei pe care o reprezintă Neamţu au precizat că acesta este un personaj politic puţin cunoscut şi fără legături cu Aradul. Fără alte legături în afară de cele realizate cu sprijinul penticostalilor şi în rândul acestei comunităţi.

Lucrurile s-au schimbat însă, atunci când am participat la întrunirile cultului penticostal. Reporterii ZIUAnews au asistat la trei întruniri ale neoprotestanţilor şi au stat de vorbă atât cu liderii acestei comunităţi, cât mai ales cu oamenii simpli, votanţi. Aceştia din urmă au precizat că Mihail Neamţu participă des la întrunirile penticostalilor, inclusiv la binecuvântarea fiului lui Lucian Tipei, adică în urmă cu câţiva ani, iar liderul ARD merge la acestea nu doar în calitate de invitat, adică nu atunci când există evenimente speciale, ci ca un frate. „Mihail Neamţu participă la întrunirile noatre destul de des, a venit şi atunci când nu era invitat. Pastorul Pavel Tipei a venit cu el, ni l-a prezentat la început şi după asta chiar a ţinut şi predici, nu numai o dată”, ne-a spus un frate destul de tinerel, dezgheţat, foarte bine îmbrăcat, nu sărit de 25 de ani. Singurul taximetrist din Arad care îl cunoştea pe Neamţu era tot un penticostal. Acesta ne-a explicat că liderul ARD nu numai că merge des la bisericile lor, dar că ţine şi predici şi că este văzut „cu ochi buni în comunitatea noastră”, adică a neoprotestanţilor.

Mai marii bisericii penticostale, deşi nu vorbesc direct despre Neamţu, se fălesc cu poziţia socială a oamenilor care le calcă pragul. Şi nu e de mirare. Astfel, din dorinţa de a arăta ce oameni bine poziţionaţi există în comunitatea penticostală, pastorul Pavel Riviş Tipei ne-a precizat că „în comunitatea noastră există doctori, ingineri, profesori, inclusiv soţia primarului Gheorghe Falcă”. În ceea ce priveşte implicarea sau poziţia pe care Biserica Penticostală ar trebui să o aibă în viaţa politică, pastorul Pavel Riviş Tipei ne-a declarat că „Biserica nu trebuie văzută mai jos de societate, nici deasupra acesteia, trebuie să se găsească o cale de mijloc, dar Biserica trebuie să intervină în aplanarea conflictelor şi în păstrarea echilibrului social. Deci, Biserica poate să intervină în viaţa politică, mai ales acum, în tot haosul ăsta”.

Mihail Neamţu nu este nici pe departe singurul politian apropiat de PDL şi mai ales de preşedintele Traian Băsescu, care a fost şi este susţinut de penticostali. Fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe şi fost premier al României, actual lider al Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, este susţinut de penticostalii familiei primarului Aradului, Gheorghe Falcă. Mihai Răzvan Ungureanu, în calitate de director al SIE, a primit sute de informări despre modul în care penticostalii din Chicago au penetrat PDL şi despre modul în care aceştia, folosindu-se de fondurile imense pe care le au la dispoziţie, au pus stăpânire pe acţiunile şi iniţiativele anumitor lideri ai PDL, dar a decis să le ţină sub tăcere. Afacerile oneroase ale penticostalilor din Chicago, în care au fost implicaţi şi lideri politici ai PDL, au fost ţinute la sertar de MRU. Este de menţionat faptul că Falcă l-a susţinut pe ieşeanul MRU să candideze la parlamentare într-un colegiu din Arad, pentru care a fost nevoit să îl scoată din joc pe socrul său, Gheorghe Seculici. Falcă s-a afişat cu Mihai Răzvan Ungureanu la Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, adică un eveniment organizat de Falcă, pentru Ungureanu, ca să îl cunoască votanţii din Arad. Fostul şef al SIE a privit pasiv cum mai multe organizaţii ale penticostalilor l-au sprijinit financiar pe fostul primar Emil Boc, care ulterior a şi fost uns prim-ministru al României. Fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe nu a avut niciun fel de problemă în a îi urma la şefia Executivului chiar lui Emil Boc. 

Astfel, de departe, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, este cel mai elocvent exemplu de politician, apropiat al lui Băsescu, cu legături strânse în cultul penticostal. Pastorul Pavel Riviş Tipei ne-a dezvăluit că soţia edilului este membru al Bisericii penticostale din Arad. Despre consoarta lui Falcă am aflat de la ceilalţi membri ai cultului că are, de ani de zile, completate formularele de intrare în acest cult, e activă, participă foarte des la întruniri, uneori fiind însoţită de primarul Falcă. Fiica celor doi, deşi botezată în Biserica Ortodoxă, de preşedintele Traian Băsescu, a fost mai întâi binecuvântată în Biserica Penticostală. Ulterior, cei doi şi-au înscris copilul la grădiniţa penticostală, unde merge şi în continuare. Am încercat să aflăm dacă primarul Gheorghe Falcă este membru al Bisericii Penticostale, însă, acelaşi tânăr dezgheţat a făcut lumină: „Deocamdată, primarul nu a completat formularele de înscriere, dar cred că urmează, participă foarte des la întruniri şi uneori ţine predici”. Falcă este nu numai un apropiat al lui Băsescu, dar şi prieten de o viaţă cu Lucian Tipei. Majoritatea adversarilor politici, dar şi unii votanţi ai primarului, l-au acuzat pe acesta, în nenumărate rânduri, că şi-a asigurat scaunul de primar al Aradului cu sprijinul comunităţii penticostale. Mărturia unuia dintre membrii acestei comunităţi a scos la iveală un lucru altminteri greu de demonstrat: „Pastorul nostru ne-a spus că în Biblie se spune că trebuie să votăm, că este un drept al nostru, iar Biblia este cuvântul lui Dumnezeu, deci noi participăm la vot pentru că aşa se spune în Biblie”. Cu alte cuvinte, pastorii sunt direct implicaţi în viaţa politică locală şi nu numai, îndemnând oamenii să voteze, iar prin predici dedicate, li se sugerează profilul liderului care ar merita să beneficieze de voturile lor.

Cine este Neamţu – Mihail Neamţu s-a născut la 16 aprilie 1978, în localitatea Făgăraș, județul Brașov, este ortodox şi este divorţat. Interesant este că cultul penticostalilor nu admite divorţul, liderul ARD nu a avut nicio problemă în a predica în Biserica Penticostală din Arad, deşi este divorţat recent. În perioada 1985 – 1989, a fost șoim și pionier, între 1992 – 1996, a fost elev la Liceul „Moise Nicoară”, fost Liceul „Ioan Slavici” din Arad, la clasa de matematică-fizică, perioadă în care s-a şi înscris în Tineretul PNŢCD. După terminarea Facultăţii de Istorie şi Filosofie de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, la 23 de ani, brusc, Neamţu pleacă la studii în străinătate. Şi, pentru mulţi ani, este mereu student sau masterand ori doctorand la unele dintre cele mai prestigioase Universităţi din străinătate. În anul 2001, devine bursier la Universitatea „Ludwig Maximilians” din München, pentru ca un an mai târziu să își ia masterul la Universitatea din Durham, Anglia. Între 2002 și 2005, face studii doctorale la King’s College Londra, iar între 2005 şi 2007, devine bursier al Colegiului Noua Europă, un colegiu patronat de Andrei Pleşu şi de Ministerul Afacerilor Externe. Un an mai târziu, în 2008, Neamţu își ia doctoratul în teologie și științe religioase la Universitatea din Londra, iar în 2009, începe studii postdoctorale la Woodrow Wilson International Center, Washington DC & Russell Kirk Center, Michigan. Între 2010 și 2011, este numit director ştiinţific al Institutului pentru condamnarea crimelor comunismului, iar în prezent este lector la Universitatea „Vasile Goldiş” din Arad, Facultatea de Științe Umaniste, unde predă teologia ortodoxă.

Liderii politici ai PDL, conexaţi la infrastructura financiară a pocăiţilor – Mare parte dintre liderii PDL ajunşi în Parlament sau în funcţii executive de înaltă responsabilitate sunt oameni ale căror cariere politice au fost pritocite în laboratoarele cultului penticostal. Un alt membru marcant al comunităţii neoprotestante din Arad este Gheorghe Seculici, socrul liderului PDL Arad, Gheorghe Falcă. În media au apărut informaţii bine documentate, de-a lungul timpului, conform cărora apropiaţi ai cultului penticostal sunt şi fostul primar al Cluj-Napocii, Sorin Apostu, ţinut un an de zile în arest preventiv pentru luare de mită şi alte fapte de corupţie, dar şi Alin Tişe, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, deputatul Daniel Buda, preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor. Numele lui Buda, parlamentar de Cluj, a apărut într-o afacere imobiliară internaţională cel puţin ciudată, în care implicaţi au fost şi membri ai cultului penticostal. Acesta a vândut două apartamente, dintr-un bloc pe care îl deţinea, surorii româno-americanului Mihai Chezan, un individ implicat în mai multe afaceri oneroase. Tranzacţia a avut loc la preţuri mult supraevaluate, tocmai de aceea, presa vremii scria că, în realitate, prin achiziţionarea apartamentelor, Chezan şi-a cumpărat protecţia politică a PDL şi ajutorul politic necesar concesionării unui teren public de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-USAMV, pe care s-a pornit proiectul imobiliar Tower, dovedit o ţeapă. De asemenea, alt lider important al PDL cu strânse legături cu penticostalii este și fostul președinte al Consiliului Județean Bihor, Radu Ţârle. De altfel, legăturile dintre Boc şi penticostali s-au materializat şi în bani. Mulţi bani. În 2005, în calitate de primar al Cluj-Napocii, „Emil Boc a salutat finalizarea, la 8 octombrie a.c., a demersurilor comunităţii române penticostale din zona Chicago, inclusiv a Bisericii Philadelphia, legate de colectarea unor importante fonduri (aproximativ 300.000 USD) destinate îndepărtării efectelor inundaţiilor din România, urmând ca această sumă să fie direcţionată, prin intermediul Ministerului Administraţiei şi Internelor, susţinerii proiectelor de refacere a zonelor afectate de calamităţi”. Totodată, PDL a susţinut candidaţi pentru parlamentare ale căror cariere au fost legate de neoprotestanţi: Mircea Lubanovici – candidat PDL, William Brânză şi Dan Liga.

Niki Florescu

Anunțuri

Despre Alex Imreh

http://www.aleximreh.ro http://www.facebook.com/alex.imreh 0742-669918
Acest articol a fost publicat în Politichia și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s